Dor.
Demult nu am mai scris. Prea multe idei pentru prea putine cuvinte, sau prea putine idei pentru prea multe cuvinte. Oricum ar fi, nu am scris. Nu sunt deprimata, poate doar obosita. Am obosit de neoameni. De acele lucruri, ca altfel nu le pot numi, care nu doar ca ii uita pe ceilalti, ci se uita si pe sine. Pur si simplu nu inteleg. Nu inteleg prea multe lucruri, pentru ca nu ma duce capul, pentru ca nu pot, pentru ca nu vad.
Sunt curioasa ce ar fi daca fiecare om s-ar respecta pe sine. Nu pe ceilalti, pe sine...
"as putea fi ploaia care te intristeaza
as putea fi scarile pe care te-ai obisnuit sa cazi
as putea fi cel care te imbratiseaza
dar eu sunt palma,eu sunt palma
ce-ai primit-o azï."
Si as fi ce nu am reusit sa fiu vreodata....
vantul care nu inceteaza sa mai bata
privirea ce demult era curata
frunzele ce nu se satura sa cada
Si mi-e dor...
Si sper sa treaca....
Sunt curioasa ce ar fi daca fiecare om s-ar respecta pe sine. Nu pe ceilalti, pe sine...
"as putea fi ploaia care te intristeaza
as putea fi scarile pe care te-ai obisnuit sa cazi
as putea fi cel care te imbratiseaza
dar eu sunt palma,eu sunt palma
ce-ai primit-o azï."
Si as fi ce nu am reusit sa fiu vreodata....
vantul care nu inceteaza sa mai bata
privirea ce demult era curata
frunzele ce nu se satura sa cada
Si mi-e dor...
Si sper sa treaca....
